Revoluţia de la Iaşi a debutat cu adunarea de la Hotelul St. Petersburg, situat în faţa Palatului Ocârmuirii, în ziua de 27 martie 1848. A fost aleasă o Comisie formată din 16 membri, care trebuia să redacteze Petiţiunea revoluţionarilor către Domnie. A doua zi, 28 martie 1848, membri Comisiei s-au întrunit în casele lui Costache Sturdza de la Copou (pe locul Spitalului Militar), pentru îndeplinirea lucrării încredinţate. Vasile Alecsandri este redactorul Petiţiunii Proclamaţie a boierilor şi notabililor din Moldova, principalul document al Revoluţiei din Moldova, după cum arată memorialistul N. Şuţu. (Sorin Iftimi, „Revoluţia şi Unirea” – 1848, 1859).
Ulterior, Alecsandri a publicat poezia manifest „Către români”, intitulată mai târziu „Deşteptarea României”, ale cărei versuri au însufleţit inimile:
„Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemişcare, / N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător, / Ce se nalţă pân la ceruri din a lumei deşteptare?… / „Sculaţi fraţi de-acelaşi nume, iată timpul de frăţie!… / Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpaţi / Aruncaţi braţele voastre cu-o puternică mândrie / Şi de-acum pe vecie / Cu toţi mâinile să daţi!”
Despre rolul jucat de marele scriitor și om de stat în înfăptuirea idealului național puteți afla mai multe vizitând Muzeul „Vasile Alecsandri” care a fost deschis publicului în anul 1928, sub egida Academiei Române, iar la 9 iunie 1957 a fost inaugurat ca muzeu memorial.
Clădirea, construită între anii 1861 și 1867, sub supravegherea viitoarei soții a lui Vasile Alecsandri, Paulina Lucasievici, este locul unde poetul a trăit până la sfârșitul vieții. În cei 22 de ani petrecuți aici, „bardul de la Mircești” a compus cea mai mare parte a operei sale,„ Pasteluri”, „Legende istorice”, „Despot-Vodă”, „Fântâna Blanduziei”, „Ovidiu”, „Dumbrava Roșie” și a fost gazda unor nume importante ale secolului al XIX-lea.
Cele cinci camere ale muzeului evocă personalitatea complexă a lui Vasile Alecsandri (1821-1890). Biblioteca amintește de plurivalența scriitorului (poet, folclorist, prozator, dramaturg), numerele din revista „Convorbiri literare” stau mărturie pentru apropierea poetului de Societatea Junimea, fotografiile actorilor reînvie faimoasele Chirițe jucate pe scenele teatrelor, cutia cupei de la Montpellier dovedește recunoașterea internațională a creației poetului („Cântecul gintei latine”), volumul „Ostașii noștri”, tradus în limba germană de Regina Elisabeta, este semnul implicării în viața politică a bardului de la Mircești, dar și al aprecierii de care se bucura în interiorul Casei Regale a României, în timp ce cufărul de călătorie, decorațiile și bicornul din catifea ilustrează activitatea diplomatului Vasile Alecsandri. (www.muzeulliteraturiiiasi.ro/muzeul-vasile-alecsandri/)
Marți, 2 aprilie, acest muzeu, ca și toate celelalte parte din Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, poate fi vizitat gratuit.
