”Majoritatea pacienților care se adresează Spitalului de Boli Infecțioase ajung aici după ce au aplicat propria schemă de tratament!”, spun infecționiștii ieșeni.
România este pe locul 3 între țările europene în ceea ce privește consumul de antibiotice, arată o statistică întocmită de medicii infecționiști și prezentată ca un preambul al Săptămânii Mondiale a Conștientizării asupra utilizării Antibioticelor, care va fi marcată în luna noiembrie.
Un semnal de alarmă cu atât mai îngrijorător cu cât multe dintre medicamente din spectrul antibioticelor sunt administrate fără recomandarea specialiștilor. Peste 60 la sută din aceste tratamente sunt luate fără motiv, susțin cei care au studiat fenomenul.
”Noi ne confruntăm frecvent cu această problemă. Nu putem vorbi de un caz anume deoarece marea majoritate a pacienților care se adresează Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași ajung la spital după ce au aplicat propria schemă de tratament, sau pe cea folosită într-o situație anterioară când au avut simptome similare sau cea recomandată de oricine altcineva decât medicul specialist.
De ce greșesc procedând așa?
Un antibiotic administrat fără recomandarea medicului specialist atenuează inițial simptomele principale ale bolii pentru că nu tratează nici corect, nici complet, iar afecțiunea principală se agravează. În urma tratamentul incorect se selectează tulpini bacteriene rezistente la antibioticele uzuale. Dat find acest fapt este necesară escaladarea tratamentului, mai exact administrarea antibioticelor mai puternice. Antibioticele pot produce dezechilibre ale florei intestinale și apariția colitei cu clostridium difficile cu recăderi frecvente și care poate fi transmisă și intrafamilial în condiții de igienă precară.
Un antibiotic trebuie administrat la momentul potrivit pentru afectarea potrivită, obligatoriu bacteriană, diagnosticată corect. Documentarea se poate realiza prin analize care identifică sindromul inflamator sugestiv pentru infecția bacteriană, prin analize microbiologice(probe de sânge, urină, scaun, plagă, etc) Administrarea necorespunzătoare a antibioticelor conduce la rezistența bacteriană și o eficacitate redusă a antibioticului atunci când este nevoie de el într-o terapie.
În această perioadă, când se înmulțesc cazurile de viroze respiratorii, acest trend al administrării antibioticelor doar pentru că facem febră sau ne doare gâtul este îngrijorător. Trebuie să înțelegem că timpul pe care îl credem că îl câștigăm luând ceva la întâmplare poate avea consecințe grave asupra organismului atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Pe termen scurt, putem agrava o boala care nu este tratată corespunzător dar putem dezvolta și manifestări alergice. Iar pe termen lung crește rezistența oganismului la antibiotice.”, spune dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase.
