Alternanța anotimpurilor și, în special, trecerea de la sezonul rece la cel cald poate afecta organismul uman. Zona noastră geografică, cu clima temperată, implică această alternanță a temperaturilor, de la un anotimp la altul. O serie de factori precum creșterea intensității luminii, zile mai lungi, variații de temperatură și umiditate, deficitul de vitamine și minerale cu care ieșim din iarnă, stresul, oboseala, pot aduce schimbari de tonus fizic și psihic, care se manifestă prin stări de slăbiciune sau chiar dureri de cap și lipsa de concentrare.
Practic toate aceste schimbări influențează nivelurile de serotonină si melatonină, substanțe chimice din creier responsabile de reglarea stării de spirit și a somnului.
De cele mai multe ori astenia de primavară intervine ca o consecință a ieșirii din ,,hibernare’’ și a adaptării organismului la noile condiții de viață. Nu toate persoanele resimt astenia de primavară în aceeași măsură, iar simptomele variază de la o persoană la alta.
Astenia este o afecțiune temporară, iar simptomele acesteia dispar pe măsură ce organismul se adaptează la schimbările climatice. Sunt doar stări fiziologice care apar atât la persoane sănătoase, cât și la cele care au asociată o altă patologie. Dacă aceste simptome se prelungesc, în timp pot duce chiar la depresie. Pot interveni stări de nervozitate, palpitații, somn superficial, chiar insomnie, tulburări de apetit, de memorie si de concentrare.
Primavăra este însoțită de creșterea treptată a temperaturilor, de variații de temperatură de 10-15 grade între zi și noapte, de o explozie de lumină și de culoare, vegetația renaște, apare polenul. Corpul nostru depune un efort considerabil pentru a se adapta noilor temperaturi și noilor condiții climatice.
Pentru a combate astenia de primavară trebuie să luăm o serie de măsuri:
– trebuie consumate cât mai multe fructe și legume proaspete care au acțiune detoxifiantă, diuretică, depurativă, și care să ajute la reglarea tranzitului intestinal;
– plimbări în aer liber care au efect asupra creșterii fluxului de sânge oxigenat la nivelul creierului și stimulează producerea de serotonină, care induce o stare de bine.
-expunerea la soare poate regla ritmurile circadiene și duce la producția de vitamina D;
– practicarea exercițiilor fizice care ajută metabolismul, stimulează secreția de endorfine, îmbunătătește starea psihică;
– consumul de vitamina C , de preferat din surse naturale, care ajută la fortificarea organismului și la creșterea imunității.
Se recomandă consumul de legume verzi, urzici, stevie, leurda, marar, usturoi verde, ceapa verde, spanac; – evitarea stimulentelor precum cafeina și zaharul, deoarece acestea pot contribui la creșterea nivelului de stres; – odihna.
Atât timp cât organismul face efort de adaptare la noile condiții, odihna ajută la refacerea energiei;
– gestionarea stresului prin meditație, yoga, care pot ajuta la stabilirea echilibrului mental si emoțional;
– consumul de suplimente nutritive după evaluarea necesarului de suplimente de vitamine si minerale, în special atunci când există deficiente;
– consult medical dacă simptomele persistă sau devin severe.
(Material realizat de dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași)
