
Au trecut zece ani de când 19 februarie este prin lege sărbătoare națională – „Ziua Națională Constantin Brâncuși”, iar în acest an s-au marcat 149 de ani de la nașterea marelui sculptor român.
Făcând un arc peste timp am reușit să descâlcim o foarte interesantă împletitură a urmelor lăsate de acesta.
În toamna anului 1926 Galeriile Brummer din New York au găzduit cea de a IV-a expoziție a lui Constantin Brâncuși din Statele Unite. Au fost expuse atunci 37 de sculpturi, 5 baze, o pictură și 27 de studii.
Un lucru neobișnuit legat de această expoziție organizată de Joseph Brummer a fost acela că Biroul Vamal American a impus o taxă vamală de 40% din valoarea uneia dintre operele de artă considerând că aceasta este un obiect utilitar.
Ulterior, în octombrie 1927, la New York, Brâncuși împreună cu Brummer au dat în judecată Biroul Vamal American pentru a dovedi că sculptura sa intitulată „Păsarea în spațiu”, cea care fusese puternic taxată la import ca obiect utilitar, era într-adevăr o operă de artă și, ca atare, scutită de taxe vamale.
Întrebarea inițială în fața instanței a fost dacă opera lui Brâncuși semăna în mod adecvat cu cea pe care trebuia să „imite”, așa cum este indicat de titlul ei. Trecerea acestui test ar face din aceasta o sculptură și implicit a o scuti de taxe vamale. Sarcina procesului a devenit modul de a defini „sculptura” – și, de altfel, „arta”.



Au fost ascultate marturiile mai multor experți, inclusiv proprietarul sculpturii, Edward Steichen, artist și viitor director al Departamentului de Fotografie al MoMA, precum și sculptorul britanic Jacob Epstein și directorul Muzeului Brooklyn William Henry Fox.
În timpul mărturiei sale, criticul de artă Frank Crowninshield (24 iunie 1872 – 28 decembrie 1947, a fost un jurnalist și critic de artă și teatru american, cel mai bine cunoscut pentru dezvoltarea și editarea revistei Vanity Fair) a fost întrebat de instanță despre obiectul care l-ar face să creadă că este o pasăre. El a răspuns: „Are sugestia zborului, sugerează har, aspirație, vigoare, cuplate cu viteză în spiritul forței, potenței, frumuseții, la fel ca o pasăre. Dar doar numele, titlul acestei lucrări, de ce, într-adevăr, nu înseamnă mare lucru”.
În cele din urmă, instanța a fost convinsă că definiția ei a ceea ce constituia artă era depășită. Decizia judecătorului J. Waite spunea: „Între timp, s-a dezvoltat o așa-numită nouă școală de artă, ai cărei exponenți încearcă să înfățișeze idei abstracte mai degrabă decât să imite obiecte naturale. Indiferent dacă suntem sau nu în simpatie cu aceste idei mai noi și cu școlile care le reprezintă, credem că trebuie luate în considerare faptele existenței lor și influența lor asupra lumii artistice, așa cum sunt recunoscute de tribunale.” Urmare a deciziei instanței Biroul Vamal American a returnat suma cu care taxase obiectul de artă.

Legat tot de această expoziție, foarte importantă, de peste ocean există „o urmă” deosebită la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași:
O scrisoare manuscris olograf în limba română, scris cu cerneală neagră pe hârtie cu antetul Hotelului Brevoort, New York care conține semnătură olografă a lui Constantin Brâncuşi.
„Oameni buni,
Vă scrisăi mai de vreme că viu mâne sară și primii în urmă veste că trebue să fiu neapărat present la o conferință ce se ține asupra lucrărilor mele – așa că nu pot veni mâne dar făgăduiesc că am să vin negreșit înainte de plecare.
Cu ertare și omenie
C. Brâncuși”

Iată cum viața și opera marelui Brâncuși a reușit peste timp să creeze o adevarată împletitură între Paris – locul în care acesta trăia și creea, Le Havre – locul în care au fost inițial expuse operele sale, New York – locul în care a fost realizată expoziția datorită căreia arta a căpătat o altă deschidere juridică și Iași – arhiva în care a poposit acestă notiță adresată prietenilor să.
Sursele acestui material sunt:
https://ansazura.com/en/brancusi-at-the-brummer-gallery-1-catalogue-1-letter-1-photo-1099
https://www.duchamparchives.org/cp/archive/component/FRM5050-X0031145787