Demersurile pentru punerea în valoare a instrumentului și a repertoriului specific acestuia au demarat în toamna anului 2023 când la Iași a avut loc dezbaterea „Cobza – meșteșug și repertoriu tradițional în context UNESCO” care a avut loc în cadrul Conferinței națională „Patrimoniul cultural imaterial românesc la UNESCO – viitoare proiecte și strategii din inițiativa comunităților locale” la care au particitat experți etnomuzicologi, directori de centre de creație din țară și specialiști atât din România cât și din Republica Moldova. Un prim rezultat al dezbaterii a fost colectarea tuturor datelor despre acest element al patrimoniului cultural imaterial pentru susținerea demersului la Ministerul Culturii și la UNESCO.
Ulterior s-a constituit grupul de lucru pentru dosarul „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a UNESCO, depus de România alături de Republica Moldova.
Un alt rezultat, foarte important, al demersurilor din ultimii trei ani pentru redescoperirea cobzei și construirea dosarului necesar introducerii acesteia în patrimoniul UNESCO fost implementarea proiectului “Cobza – primele acorduri. Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial al muzicii cobzei tradiţionale prin educaţie şi promovare” de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași.
La baza au fost ințiativa și cercetările îndelungate întreprinse de domnul Sașa Liviu Stoianovici, muzeograf la Muzeul Național al Țăranului Român și aportul esențial al doamnei cercetător științific Ioana Baskerville de la Institutul de folclor „Alexandru Philippide” al Academiei Române, filiala Iași, care este, totodată, punct focal UNESCO al Convenției 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
Proiectul desfășurat între jumătatea lunii august și 31 decembrie 2025, cu finanțare de la AFCN a propus o formă dinamică, deschisă și participativă de conservare digitală, în linie cu recomandările UNESCO privind salvgardarea patrimoniului viu, valorificând totodată patrimoniul cultural imaterial al cobzei printr-o abordare interdisciplinară ce reunește etnologia, etnomuzicologia, pedagogia artistică, meșteșugul tradițional și noile tehnologii. Diseminarea informațiilor privind repertoriul și stilul de interpretare se realizează, între altele, în rândul tinerei generații, prin parteneriate încheiate cu Universitatea de Arte „George Enescu” și cu Școala Populară de Arte „Titel Popovici” din Iași.
În Republica Moldova, meșterul Nicolae Dron din Gura Galbenei, Cimișlia, este principalul păstrător al artei, iar atelierul său este singurul loc unde se mai meșteresc cobze.
Nicolae Dron creează instrumente de peste două decenii. A învățat de la meșteri consacrați și a format un stil propriu, bazat pe răbdare, acuratețe și respect pentru tradiție.
Recunoașterea UNESCO întărește valoarea culturală a cobzei și a acestui meșteșug rar. Ea conectează Moldova și România într-o tradiție comună și ajută la păstrarea unui instrument care a însoțit generații întregi.
Confirmarea și aprecierea tuturor acestor demersuri a venit de la Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial care a aprobat înscrierea elementului „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, nominalizare comună a României și Republicii Moldova, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Decizia a fost adoptată în cadrul Reuniunii Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi – India, în perioada 8 – 13 decembrie, unde au fost analizate 54 de nominalizări ale unor elemente de patrimoniu cultural imaterial propuse de state membre UNESCO pentru înscrierea pe această renumită listă.
Reprezentanții celor 24 de state membre ale Comitetului Interguvernamental au decis prin consens, ca dosarul „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, elaborat în comun de Ministerele Culturii din cele două țări mai sus menționate, să se numere printre elementele de patrimoniu acceptate în acest an pentru includerea în Lista reprezentativă.
România și Republica Moldova au demonstrat membrilor Comitetului că acest instrument tradițional este creator de repertoriu muzical transmis din generație în generație, devenind, astfel, un simbol identitar cu rezonanță universală, capabil să îmbogățească patrimoniul cultural al umanității și să stimuleze creativitatea umană prin vitalitatea și valoarea sa comunitară.
Înscrierea în Lista Reprezentativă subliniază valoarea artistică și culturală a cobzei, precum și rolul său social. Făurită de meșteri locali, folosită ca instrument muzical de bază, alături de vioară, în comunități rurale și urbane, de interpreți din generații diferite, cobza contribuie la coeziunea comunitară, la transmiterea intergenerațională a repertoriului muzical tradițional și la consolidarea identității culturale.
Decizia întărește, totodată, încrederea practicanților și sporește recunoașterea tehnicilor și cunoștințelor specifice „cobzăritului”, oferind un cadru favorabil pentru interpretare, educație, cercetare și dezvoltare artistică.
Cobza este al cincilea element înscris împreună de către România și Republica Moldova în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, unde mai figurează Mărțișorul, Colindatul în ceată bărbătească, Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței și Artă cămășii cu altiță.
Delegația României a fost condusă de ambasadoarea României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, și a inclus-o și pe Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. (a comunicat Ministerul Culturii).
În acest context, al recunoașterii valorii de patrimoniu al cobzei și repertoriului specific, CJCPCT Iași va continua activitățile tarafului „Rădăcini” și a grupului vocal „Răsunete” înființate în cadrul instituției.
Foarte important este faptul că taraful „Rădăcini” are în componența sa instrumentiști foarte talentați dar fără studii muzicale, capabili să reproducă stilul aspru, dar atât de fascinant al muzicii tărănești, iar Grupul vocal „Răsunete” este alcătuit din voluntari, legați doar de pasiunea pentru acest tip de interpretare.
Material realizat cu sprijinul doamnei Ozana Dram, manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași.
