Republica Moldova se află în pragul unei transformări structurale majore. Guvernul a lansat oficial conceptul reformei administrației publice locale, o inițiativă care promite să eficientizeze cheltuielile statului și să aducă servicii de mai bună calitate cetățenilor de la sate și orașe.
1. De la 32 de raioane la 10 districte
Cea mai vizibilă schimbare este reducerea drastică a unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi. În locul celor 32 de raioane actuale, harta țării va fi împărțită în doar 10 raioane (sau districte).
Deși harta finală va fi definitivată abia spre toamna acestui an, strategia vizează una dintre cele două variante luate în calcul încă din 2023: împărțirea în 5 regiuni mari sau, varianta care pare să fi câștigat teren, cea cu 10 unități regionale.
2. „Amalgamarea”: Primării mai mari și mai bogate
Scopul final al reformei este ca fiecare primărie să deservească o comunitate de cel puțin 3.000 de locuitori. În prezent, Republica Moldova are 892 de primării, multe dintre ele gestionând bugete insuficiente chiar și pentru întreținerea propriului aparat administrativ.
Facilități pentru localitățile care se unesc:
- Stimulente financiare: Guvernul va tripla sumele alocate primăriilor care acceptă amalgamarea voluntară.
- Investiții în infrastructură: Fondurile suplimentare vor fi direcționate prioritar către proiecte vitale: rețele de apă, canalizare și drumuri.
- Susținere locală: Deja 310 consilii locale și-au exprimat susținerea pentru comasarea cu localitățile vecine.
3. Serviciile publice: Mai aproape de cetățean, în ciuda distanței
O temere majoră a cetățenilor este creșterea distanței până la sediul noii primării. Autoritățile vin cu o soluție digitală și logistică pentru a contracara acest neajuns:
Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS): În localitățile absorbite vor fi deschise centre unde oamenii vor putea obține documente de cadastru, acte de stare civilă și alte servicii esențiale, fără a fi nevoiți să se deplaseze în noul centru administrativ.
Ce urmează?
Deși numărul final al primăriilor care vor rămâne după reformă este încă incert, direcția este clară: consolidarea.
Reforma nu este doar o tăiere de posturi administrative, ci o încercare de a crea entități locale capabile să acceseze fonduri europene și să gestioneze proiecte de dezvoltare pe care o primărie mică, de câteva sute de locuitori, nu le-ar putea susține niciodată singură.
